În fiecare om, doarme un scriitor. În unii oameni, dorm mai multi scriitori. In mine, în principal, doarme un scriitor de science fiction, un fabricant de aforisme, un poet şi un eseist. Asta, dacă iau în calcul carţile publicate: 3 romane science fiction, 3 culegeri de proze science fiction, 8 culegeri de aforisme, 2 volume de poezii şi un volum de eseuri.
Încă din copilarie, mi-am dorit să pot inventa bancuri, poante, din orice, cum îl vedeam pe actorul Mircea Crişan ca face. Îmi amintesc două; din epoca foarte îndepărtată a copilăriei. 1. Un arab intra într-o cafenea: Băiete, doua cafenele, te rog! 2. Patru securişti stau la o masă. Unul dintre ei spune: Bă, dacă vedeţi patru barbaţi că stau la o masă, aşa, ca noi, să ştiţi că, în mod sigur, trei dintre ei sunt securisti! Aşa ne gândeam şi noi, aprobă, pe rând, ceilalţi trei.
De ce m-am hotărât să-mi construiesc un Weblog? Pentru că, oricâte cărţi ai scrie, dacă nu ai pârghii în domeniul publicităţii sau promoţiei, nu ai cum să te faci remarcat. Dacă nu te faci remarcat, nu exişti. Azi, după Revoluţia din 1989, oamenii nu se prea mai întâlnesc în realitate. Se întâlnesc mai mult în spaţiul virtual al Internetului. Poate din această cauză Internetul mai e numit şi “realitate virtuală”. Nu caut adulatori, nu-mi doresc în secret premiul Nobel pentru literatură. Sunt soldatul care, constatând că e din ciocolată, mi-am mâncat bastonul de mareşal şi mi-am umplut raniţa cu pietre, să nu mi-o fure cineva.
Sunt în situaţia iepuraşului, care, prezentântu-se la preselecţia unui concurs de frumuseţe masculină, unde este întrebat ce caută acolo, spune că a venit să le spună că ar face bine ca pe el să nu se bazeze. Aşa şi eu: le spun celor ce dau premiul Nobel pentru literatură că ar face bine să nu se bazeze pe mine. În acest sens, am scris un eseu. Totul pleacă de la faptul că tot mai mulţi scriitori se întreabă de ce nu a primit şi România un premiu Nobel pentru literatură. Pentru ca, la noi, unora li se taie capul pentru a fi la înălţimea celorlalţi. Acest eseu se găseşte într-un nou volum de eseuri, aflat în pregătire. În spaţiul generos al Internetului, sub numele “Pentru un Nobel românesc”, eseul poate fi citit în revista virtuală “Monitorul cultural”. La aceasta, se poate ajunge accesând adresa www.monitorcultural.wordpress.com
Pentru un acces mai uşor, găsiţi eseul aici
